Despre credite, restante si bursa de valori

Articol de , 3 februarie 2015, 19:20

Situatia celor care au luat credite in franci elvetieni este departe de a se fi calmat. Dupa o saptamana de  intarire continua in fata francului, leul a inregistrat, astazi, un usor recul, pana la valoarea de 4 lei si 19 bani pentru un franc in comparatie de cotatia de ieri de 4 lei si 17 bani.

Chiar daca francul elvetian (CHF) va mai scadea fata de leu, sperantele ca ar putea reveni la cursul de schimb din luna decembrie sunt nejustificate, dupa cum afirma toti specialistii.

In schimb ramane deschisa dezbaterea privind solutiile pentru cei care au luat credite in CHF.

Mugur Isarescu a recunoscut vineri, iar acum recunosc si bancile, ca marea majoritate a celor care au luat credite in CHF sunt cei cu venituri mici

Cornel Stănescu, prim-vicepreşedintele Marfin Bank, citat de Ziarul Financiar a precizat ca: “Cei care au accesat credite de consum de sub 4.000 de franci, adică persoane cu venituri mici, întâmpină cele mai mari dificultăţi la plata ratelor la creditele”

La randul ei, BNR anunta ca trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din ceic are au luat aceste credite câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună

In ciuda acestor evidente, in strategia lor de comunicare publica, bancile insista sa arate cu degetul catre minoritatea de bogati.

In acelasi interviu acordat pentru Ziarul Financiar Cornel Stănescu insista ca este necesară o diferenţiere întrei cei cu venituri mici şi cei cu venituri mari, care au luat „jumătate de milion de franci ca să cumpere o vilă şi două iahturi“.

Pentru ca am vorbit de stastisticile BNR, din aceleasi statistici aflam ca in decembrie anul trecut firmele si personele fizice din Bucuresti aveau, impreuna, restante la creditele in lei de 9,4% din valoarea totala a creditelor (media nationala a restantelor la asemenea credite este de 13%)

Bucurestiul este intr-o situatie mai buna decat decat Vasluiul (restante 33%), sau Brasovul (restante 27%), dar mai proasta decat Gorjul ( restante 5,5%), sau Doljul (7,7%).

La creditele in valuta restantele firmelor si persoanelor fizice din Bucuresti erau, la sfarsitul lunii decembrie, de 13% din valoarea totala a creditelor (in aceeasi perioada media nationala era de 13,7%)

Stam mai bine decat  Valcea (procent de restante 25%) sau Mehedindi (procent de restante 21%) , dar mai prost decat Dambovita (restante 4,3%) sau Gorj (restante 6%)

Ca sa ramanem tot la discutia despre bani, nu putem sa nu amintim ca ca sunt moduri mult mai profitabile decat depozitele la banci pentru a ne plasa banii economisiti, atunci cad reusim sa-si economisim.

O varianta de care ar trebui sa ne interesam mai mult este investirea in actiuni la Bursa din Bucuresti (BVB).

Ar trebuie sa o facem si noi, ca investitori individuali iar motivele sunt evidente: intr-o analiza a Ziarului Financiar se arata ca primele 20 de companii cele mai profitabile la BVB au avut o crestere a preturilor actiunilor – intr-o singura luna!-  situata intre un maxim de 21% si un minim de 1,5%.

Atlfel spus, daca am fi avut actiuni chiar si la cea mai putin reantabila dintre aceste 20 de companii, am fi avut un profit de peste 4 ori mai mare decat dobanda maxima oferita de bancile comerciale.

Cele mai profitabile actiuni tranzactionate la BVB in luna ianuarie au oferit randamente de 50 de ori mai mari decat orice depozit bancar.

Daca ideea ni se pare ceva ciudat, trebuie sa amintim ca oricum suntem, cu totii, jucatori la Bursa, pur si simplu pentru ca  toate Fondurile de pensii de pe pilonul II au investit in actiuni la BVB.

Pentru incheiere, la inceput de an INS vine cu o veste buna: creste turismul in Romania.

Concret, conform datelor de la Statistica, in anul 2014, comparativ cu anul precedent, in Romania au fost cu aproape 7% mai multi turisti, iar numarul de innoptari a crescut cu aproape 5%.

Cresterea a fost si mai marcanta in luna decembrie, cand la punctele de frontieră au sosit cu aproape 20% mai multi turisti straini decat ind ecembrie 2013

Peste 85% din turistii straini sunt din Uniunea Europeana

Partea mai putin placuta este ca, din pacate, turismul in Romania continua sa fie in special turism de afaceri: in 2014 durata medie a şederii in hoteluri, vile sau pensiuni a fost de 2 zile si jumatate la turiştii români, iar la turiştii străini a fost de numai 2 zile.

In plus, hotelurile, vilele si pensiunile de la noi din tara sunt mai mult goale : indicii de utilizare a locurilor de cazare pe intreg anul trecut au fost de numai: 33% in hoteluri, de 20% in vile si 19% in casute turistice