Grecia si UE meci nul, criza este evitata

Articol de , 25 februarie 2015, 18:29

La 31 ianuarie acest an romanii, persoane fizice aveau credite angajate la banci in valoare totala 102 miliarde de lei si depozite la banci in valoare totala de 139 de miliarde de lei, conform datelor publicate ieri de Banca Nationala.

In comparatie cu acum un an, romanii au mult mai putine credite in valuta si mult mai multe credite in lei. In ce priveste depozitele la banci, ele au crescut si in lei si in valuta in ultimele 12 luni.

De ce iau romanii mai multe credite in lei ?

Pentru ca au scazut dobanzile, dupa ce BNR a tot scazut dobanda de referinta, pentru ca a crescut increderea consumatorilor si pentru ca romanii s-au reorientat dupa ce creditele invaluta s-au dovedit riscante. Fata de acum un an, in prezent romanii au cu 16% mai multe credite in moneda nationala si cu 9% mai putine credite in valuta.

Din 2012 si pana acum creditele in lei acordate populatiei si companiilor au crescut constant (+11 mld), dar cresterea lor a fost la mai putin de jumatate fata de scaderea creditelor in valuta (-26 mld). Deci, una peste alta, din 2012 si pana acum bancile au acumulat bani mult mai mult decat au imprumutat bani.

Acum se poate spune ca stau pe o gramada de bani, dar pe care nu vor inca sa-i investeasca ajutand economia prin creditare. Ele spun ca ar vrea, dar nu au cerere. Cerere ar fi, mai ales de la companii, dar conditiile pe care le pun acum bancile sunt f. greu de indeplinit.

Ana peste alta, mai merita sa depui banii la banca, dar nu o sa rupi gura targului cu castigul

O analiza a Ziarului Financiar arata ce castig net ramane dupa plata impozitului pe venit la un depozit de 5000 de lei: daca depozitul este pe un an vei castiga minim 88 de lei si maxim 168 de lei, daca depozitul este pe 3 luni vei castiga minin 18 lei, si maxim 38 de lei

Pentru ca am vorbit de credite, merita sa discutam si de creditele la scara mare, pentru ca europenii au acceptat ieri sa crediteze in continuare Grecia, in ciuda amenintarilor ca o vor da afara din moneda unica…

Tarile membre ale Eurozonei au aprobat, ieri, o lista de reforme pentru care Grecia urmeaza sa primeasca o prelungire cu 4 luni a acordului financiar. Grecia s-a vazut nevoita sa apeleze la aceste propuneri de reforma pentru a primi o prelungire a ajutorului financiar fara de care putea ajunge la faliment.

“Cele trei institutii si-au dat acordul in acest sens. Am considerat ca lista propusa este destul de serioasa si toate tarile au cazut de acord”, a declarat presedintele Eurogrupuluil, Jeroen Dijsselbloem. Cele trei institutii fiind FMI, BCE si CE

Planul de reforme prezentat de Atena include combaterea evaziunii fiscale si a coruptiei si acceptarea lui a fost primita favorabil si de catre pietele financiare. Bursa din Atena a crescut ieri cu aproximativ 9%.

Asta nu inseamna ca tota lumea este multumita, acordul dat ieri a fost cam cu jumatate de gura. Ministrii din Eurozona au subliniat faptul ca Grecia trebuie sa explice toate detaliile planului propus si sa dezvolte si sa largeasca lista reformelor”

Comisarului European pentru Afaceri Financiare, Pierre Moscovici, a declatat ca lista reformelor prezentata de Atena este “suficient de patrunzatoare pentru a fi un punct de start”, dar nu mai mult de atat.

In sinteza pozitia europenilor este ca:

Acordul este un prim pas spre deblocarea negocierilor si spre a ajunge la un acord pe termen lung. Adevăratele negocieri vor avea loc în următoarea perioadă.

Este esențial ca Grecia să nu ia decizii unilaterale, să își respecte angajamentele față de creditorii internaționali și să vină la masa negocierilor.

Trebuie continuate reformele economice pentru redobândirea credibilității și pentru recâștigarea încrederii investitorilor.

Grecia nu va primi din partea instituțiilor europene termeni mai avantajoși decât alta tara europeana.

In cazul Greciei nu trebuie să existe o aplicare mai indulgentă a regulilor, ci trebuie să fie la fel de fermă ca pentru orice alt stat.

Acordul de ieri este o jumatate de victorie pentru ambele parti, dar o infrangere personala pentru Germania, care a tinut-o sus si tare ca propinerile trimise de greci nu sunt sufficient de convigatoare ca sa primeasca prelungirea acordului. Pana la urma ministrul german de finante a acceptat sa ceara Bundestagului sa aprobe, in acesta saptamana, prelungirea cu 4 luni.

Evident ca nu este imposibil ca Bundestagul, unde sunt multi duri anti-greci, sa respinga cererea, dar este putin probabil.

La randul lui, premierul grec a renuntat la mare parte din  declaratiile revolutionare cu care a castigat alegerile. Guvernul elen a prezentat luni un prim set de reforme economice, s-a angajat să nu întreprindă nicio acțiune unilaterală și să restituie la timp întreaga datorie acumulată.

Mai ales, a renuntat premierul Alexis Tsipras la lozinca despre“sfarsitul austeritatii” si nu va creste salariul minim. A renuntat si la blocarea privatizarilor incepute de fostul guvern, tot sub presiune internationala.

Ca un exemplu sigestiv, Reuters citeaza un oficial de la Ministerul Energiei de la Atena ca noul Guvern elen nu va bloca operaţiunile miniere ale firmei canadiene Eldorado Gold. Aceasta declaratie reprezintă un mare pas înapoi faţă de declaraţia dură a ministrului elen al Energiei, Panagiotis Lafazanis, conform căreia noul Guvern se va opune legal exploatării minei de aur Skouries operate de Eldorado Gold.

Mina de aur operată de Eldorado Gold în nordul Greciei a fost unul din proiectele intens mediatizate ale fostului Guvern elen şi era considerat un test care ar putea demonstra dacă Atena poate proteja interesele investitorilor străini faţă de protestele localnicilor.

Bruxelles-ul este si nu este multumit de solutia la care s-a ajuns ieri.

Evident ca s-a evitat criza fara precedent care ar fi fost creata de Grexit, dar Grecia nu a fost atat de flexibila cum ar fi vrut eurogrupul

Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici a afirmat ca lumina verde data ieri de Bruxelles “nu inseamna ca suntem de acord cu reformele indicate in propunerea trimisa de Atena. Suntem de acord cu modul de abordare”.

Jean-Claude Juncker (JCJ) a declarat, referitor la intentia guvernului grec de a creste salariul minim la 751 de euro ca “Daca Grecia va creste salariul minim vor exista  6 tari din Eurogrup cu salariu minim inferior ei” in special Slovacia si Spania.

Detaliu foarte important: JCJ a mai adaugat, foarte ferm, ca “nu va exista iesirea Greciei din euro” declarative care poate fi interpretata ca un semnal ca europenii sunt dispusi sa faca si alte concesii.

Si pentru greci a fost doar o jumatate de victorie.

Syriza a vrut sa demonstreze ca grecii nu mai stau drepti sa reactioneze la ordin, iar Tsipras a aratat ca poate sa oblige Germania sa faca unele concesii.

La randul ei, Germania a demonstrat ca nu este pregatita sa mearga, cel putin in acest moment, pana la capat, adica pana la criza zonei euro.

Pentru grecii care timp de 4 ani au simtit ca o umilinta conditiile impuse de Germania si de Bruxelles este o victorie morala.

In schimb, in iunie Grecia va fi nevoita sa negocieze o noua finantare, pentru ca in iunlie si august trebuie sa ramburseze 6,7 milairde de euro,  asa ca pentru asta va trebui sa faca noi concesii chiar cu riscul de a mai renunta si la alte promisiuni din programul partidului la putere