Coruptie, confiscari si acuzatii

Articol de , 10 martie 2015, 19:28

Recuperarea prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive ar putea să descurajeze corupţia, iar scopul pedepsei penale ar fi şi atins si in acest mod, a declarat, astazi procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi.

Întrebată  fiind, înainte de a intra la bilanţul Ministerului Public, dacă modelul francez este cea mai bună variantă pentru noua structură care va fi înfiinţată pentru confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, Codruţa Kovesi a spus: „Modelul francez este un mod eficient”

Ce inseamna “modelul francez”  pe care il lauda sefa DNA ?

Inseamna Agence de Gestion et de Recouvrement des Avoirs Saisis et Confisqués (AGRASC) care se traduce prin “Agentia de Gestionare si Recuperare a Averilor Sechestrate si Confiscate”.

Este o institutie publica subordonata ministerului Justitiei si ministerului Bugetului, avand presedinte un judecator si condusa de un consiliu de administratie compus din reprezentati ai ministerelor Justiei, de Interne si Bugetului.

AGRASC a avut inclusiv atributia de a crea o noua procedura penala de confiscare a averilor, mult mai rapida si mai eficienta decat in cazul proceselor civile de executare silita.

De la crearea sa, in 2010, si pana in prezent AGRASC a fost implicata in peste 18.000 de cazuri de executare silita penala in care au fost valorifitate peste 34.000 de bunuri diverse ( bani lichizi, conturi bancare, automobile, iahturi, case etc.) in valoare de paste 500 de milioane de euro.

In ce priveste situatia actuala din Romania, Laura Codruta Kovesi a si anuntat ca “…peste 310 milioane de euro aşteaptă să fie executate. Sunt hotărâri definitive care pot fi executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat, spre exemplu, ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor sau ar putea fi folosiţi în alte variante”

Conform datelor furnizate de ANAF, în 2013 valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform a fost de doar 7,6 milioane de euro.

In consecinta, guvernul vrea sa creeze o structură specială pentru valorificarea bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale care va fi denumită „Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate”  care ar trebui sa  primeasca avizul până la sfârşitul acestei luni

Avem si in prezent o institutie  asemanatoare cu cea din Franta, dar are atributii mult mai limitate

Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul MCV au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate. Asta deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt impartite între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă.

Pana se va infiinta  noua institutie, ministrul justitiei, Robert Cazanciuc a declarat ca bunurile confiscate în faza de urmărire penală pot fi valorificate anticipat, iar dacă, în urma deciziei instanţei, se dovedeşte că persoanele judecate sunt nevinovate, acestea primesc banii proveniţi din valorificarea bunurilor.

El afirma că încă din 2012, există cadrul normativ pentru valorificarea anticipată a bunurilor confiscate: „Legea vă permite să vindeţi chiar la momentul sechestrării, banii fiind depuşi într-un cont. Dacă persoana este nevinovată, primeşte banii înapoi, dar statul nu mai cheltuieşte sume importante cu depozitarea şi deţinerea acestor bunuri” le-a spus Cazanciuc procurorilor.

Problema valorificarii rapide se aplica in special in cazul bunurilor precum automobilele care, daca sunt depozitate timp de cativa ani, chiar si in conditii ideale, tot isi pierd mult din valoare.

Nu este, insa, sigur ca o asemenea vanzare inainte de verdictul instantei este conforma cu legislatia europeana.

Robert Cazanciuc, a declarat, vineri, la bilanţul DIICOT pentru 2014, că problema recuperării prejudiciilor este si la ANAF: “Problema este în primul rând la ANAF. E o chestiune ce ţine de structura modului în care se valorifică bunurile la ANAF”

In schimb, premierul Victor Ponta a spus că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor a fost „o mică păcăleală”.

El a afirmat că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru valorificare, nu doar pentru sechestru. „Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile  sigur că noi recuperăm”, a spus Ponta, la România TV.

In replica, DNA a transmis că premierul creează o „confuzie gravă” atunci cand spune ca nu ANAF este de vina ci lipsa de sentintele judecatoresti. DNA a afirmat că exista hotărâri judecătoreşti  executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

Tot astazi au mai aparut acuzatii dure de ineficienta si in turism. Este vorba de razboiul patronatelor din turism cu sefa Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT)

De la 1 ianuarie acest an statul permite ca atât firmele private, cât şi instituţiile publice, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale să acorde angajaţilor vouchere de vacanţă în valoare de maximum 6 salarii brute minime pe economie, cu care pot fi cumpărate pachete de servicii în unităţi de turism autorizate din ţară.

ANT nu a emis aceste vouchere, ceea ce a provocat un blocaj în piaţă.

Reprezentanţilor patronatelor a declarat astazi ca industria turismului a pierdut de la începutul acestui an aproximativ 50 de milioane de euro pentru că inca nu se aplică legea voucherelor de vacanţă.

Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a afirmat intr-o conferinta de presa ca : „Dacă doar 5% dintre cei care au dreptul să primească vouchere de vacanţă le-ar fi primit de la 1 ianuarie, aşa cum prevede legea, am putea vorbi pentru acest an de 178 de milioane de euro care intră în circuitul economic. Ţinând cont că 30% dintre români îşi iau vacanţe în sistem early booking, achiziţionându-le în perioada ianuarie-martie, pentru a putea profita de reducerile din această perioadă, industria turismului a pierdut pana acum, din calculele noastre, în jur de 50 de milioane de euro, bani care nu au fost încasaţi pentru că, în mod ilegal, legea voucherelor nu se aplică încă”

In replica, Simona Man, sefa ANT, a dat o explicatie destul de ciudata:  problema a fost cauzată de o eroare de sistem care a făcut ca din bugetul instituţiei să fie tăiat ultimul zero, acesta scăzand, astfel, de 10 ori (!?)