Credincioşii ortodocşi intră în Săptămâna Mare

Articol de Marga Tudor, 5 aprilie 2015, 22:45

Este o saptamana care ii pregateste pe credincioşi pentru cea mai importantă sărbătoare a Creştinismului: Învierea.
În Săptămâna Mare, nu doar se comemorează, ci sunt retrăite pătimirile suferite de Domnul Iisus Hristos, culminând cu moartea Sa pe Cruce, urmată de pogorârea în iad, dar şi de Învierea Sa, de Duminica viitoare.
În fiecare zi, la slujba deniei sunt amintite unele dintre aceste momente trăite de Mântuitorul în viaţa Sa pământească, aşa cum sunt ele menţionate în Sfintele Evanghelii.
„Fiecare zi din Săptămâna Mare se numeşte Sfântă şi Mare. Urmează un post de pătimire cu Hristos, ca împreună cu El să înviem. Fiecare zi din Săptămâna Sfântă şi Mare este o urmare tainică a lui Hristos prin rugăciune, prin ascultarea sfintelor scripturi, sfintelor slujbe şi mai ales prin pocăinţă şi împărtăşanie”, spune Patriarhul Daniel.

În fiecare zi din Săptămâna Mare la biserică se ţin slujbe speciale, numite Denii şi predici pentru curăţenie sufletească şi iertare de păcate.
În Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.

Pentru fiecare zi, pe lângă practicile religioase, există anumite obiceiuri şi superstiţii.
În Lunea Mare, începe curăţenia de Paşte: se scoate totul la aerisit, se spală rufe şi se calcă şi se fac reparaţiile necesare prin casă.
Marţea se mătură şi se aspiră şi se spală geamurile.
Până miercuri, inclusiv, se mai pot spăla şi călca rufe iar la ţară mai sunt permise muncile în camp. Dupa această zi, bărbaţii îşi ajută nevestele la treburile gospodăreşti.
Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii, iar femeile merg la biserică şi împart colaci de post, vin, miere şi fructe.

Conform tradiţiei, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineaţa acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbaţii se aprindeau focuri prin curţi, în faţa casei sau în cimitire.
Tot în această noapte, se crede că Joimăriţa, zeitate a morţii care supraveghează aceste focuri, dar şi patroana torsului şi a ţesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneşe.

În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paşte: pasca, cozonacii şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, şi are, în mod tradiţional, forma rotundă.

În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roşesc ouăle şi în care credincioşii se împărtăşesc, după ce s-au spovedit. Tot în Joia Mare se ţine post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.
În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.

Potrivit unei superstiţii, fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, pentru ca apoi să îşi pună sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.
Ultima vineri din Postul Mare este numită şi Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Conform tradiţiei creştine, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii.
În Vinerea Mare este bine să se ţină post negru, în aminitirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot nu trebuie totuşi să nu mănânce urzici şi nici să pună oţet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oţet după ce a fost biciuit.

Este cea mai tristă dintre zilele pătimirii Domnului, în care se rememorează aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea şi îngroparea lui Iisus. În biserici se pune pe o masă înaltă Sfântul Aer sau Sfântul Epitaf, o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântări, iar credincioşii trec pe sub masă, o dată sau de trei ori. Seara se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dând ocol bisericii de trei ori.

În această zi nu se fac treburi în casă.
Dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.

Sâmbata Mare este ultima zi de pregătire a Paştelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curăţenia şi pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare. De obicei, în Sambăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura şi borşul de miel.
Sâmbătă seara se pregăteşte coşul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfinţire. În el se pun ouă roşii, pască, cozonac şi preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ştergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere şi iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja şi prima masă de Paşte.