Schweighofer vs. statul roman

Articol de , 15 mai 2015, 18:23

Compania austriacă Schweighofer Holzindustrie afirmă că s-ar putea retrage din România din cauza noului Cod Silvic, acţiune care ar putea pune în pericol până la 3.000 de locuri de muncă, transmite agentia austriaca de presa APA.

Un purtător de cuvânt al Schweighofer Holzindustrie a declarat vineri că “impactul noii legi nu poate fi estimat” dar că este posibil ca unele unitati de productie din Romania să fie închise.

Cat de mare este prezenta Schweighofer in Romania

Holzindustrie Schweighofer este în România din 2002 si are în prezent 2.670 de angajaţi în tara noastra, iar până la finele anului ar putea ajunge la peste 3.000.  Detine in acest moment trei unitati de productie: la Sebes, la Radauti si la Comanesti.

Compania a inceput inca din toamna anului trecut ofensiva impotriva nului Cod Silvic, care pe atunci era doar un poreict,  si i-a scris lui Victor Ponta, ameninţând că va recurge la concedieri în masă. În data de 10 mai acest an, directorul companiei, Gerald Schweighofer, a trimis chiar o scrisoare deschisă CSAT-ului  în care avertizează că ar putea fi obligata sa recurga la concediueri in masa daca se va aplica articolul care spune ca o societate comertciala sau un grup de societati comerciale nu poate sa prelucreze, intr-un an, mai mult de 30% din cantitatea de lemn care este exploatata la nivelul intregii tari.

Prin acest protest Schweighofer recunoaste implicit ca ea cumpara mult mai mult de o treime din tot lemnul taiat in Romania. Daca nu ar cumpara mult mai mult de 30% nu ar fi atat de afectata.

Ca sa fim cinici, chiar daca s-ar tine de amenintare si ar inchide toate afacerile in Romania, austriecii nu ar avea un impact major asupra pietei muncii. La limita ar concedia toti cei 3000 de angajati, in vreme ce numai Arcelor Mittal Galati si-a redus numarul de angajati cu peste 21.000 de oameni din 2001, cand a fost privatizata Sidex, si pana acum

Cum reuseste Schweighofer sa aiba cvasi-monopolul lemnului

1.Modalitatea legala : oferind cele mai mari preturi. Pentru ca are puterea financiara de a plusa la lic itatiile de lemn. Avand o productivitate foarte mare, are un profit foarte mare, profit din care si poate permite sa pluseze la licitatii. Prin comparatie, un mic producator local de cherestea, sau de mobila din lemn masiv, are rentabilitate mult mai mica, deci nu-si poate permite sa pluseze mult la licitatii.

Problema nu este atat ca nu ar mai ramane o cantitate suficienta de lemn dupa ce cumpara austriecii, problema este ca ei cumpara in primul rand lemnul de calitate, asa ca micile companii raman sa cumpere lemn de proasta calitate, care nu poate fi transformat in mobila sau in cherestea care sa fie vanduta la pret mare.

2.Modalitatea ilegala : cumparand si lemn taiat fara documente in regula, asa cum a aratat organizaţia de mediu americana Environmental Investigation Agency (EIA) in inregistrarea video deja celebra. Cumpararea de lemn taiat ilegal este mult mai rentabila decat cea de lemn taiat legal, pentru ca “taietorul” care nu are acte in regula nu-si poate permite sa emita pretentii de pret.

Situatia micilor producatori de mobila

Sunt cei care adauga cea mai mare plusvaloare lemnului, deci este in interesul economiei nationale sa fie incurajati. Asa cum nu ne incanta sa exportam otelul sub forma de lingouri sau de profile laminate ci preferam sa exportam otellul sub forma de automobile, sau vapoare, sau instalatii petroliere, la fel si la lemn, care nu ar trebui s-al exportam sub forma de busteni.

Cifrele pe care le-am gasit spun ca lunar din Romania, in 2014, s-au exportat 7000 de metri cubi de busteni de foioase, adica fag, stejar, plop etc. Culmea, o parte din acesta cantitate a fost exportata si in Austria, unde a fost transformat in furnir pentru mobila sau pentru bordurile automobilelor de lux.

De ce nu este acest lemn transformat in furnir in Romania ? Ar avea o valoare adaugata cu mult mai mare si ar asigura locuri de munca cu mult mai bine platite decat la un simplu gater.

Erau 5000 de producatori de mobila in Romania in 2008, in 2013 mai ramasesera 4200. Evident, marea majoritate sunt IMM-uri.

Exista un calcul facut pe site-ul www.romaniacurata.ro :

“O fabrică de mobilă de la Câmpeni cu 200 de angajați, consumă 5.000 de mc de cherestea anual. La o pierdere de aproximativ 30% (de la buștean la cherestea) e vorba de aproximativ 7.000 de mc de buștean anual. În același timp, conform propriului site, Schweighofer Holzindustrie debitează (oficial) 3,7 milioane de mc de buștean/anual.  Să împărțim această sumă la cei 7.000 de mc de buștean necesari pentru o fabrică de mobilă și apoi să înmulțim cu 200 (numărul de angajați din fabrica de mobilă care folosește 7.000 de mc anual). Cifra trece de, atenție, 105.000 de locuri de muncă! “

Concluzia celor de la Romaniacurata este una de bun simt: daca in loc de busteni am exporta mobila s-ar asigura 100.000 de locuri de munca, in loc de 3000 cat are acum Schweighofer.

Producatorii de case din lemn

Sunt sute de producatori de case din lemn in Romania, care si ei asigura mii de locuri de munca si exporta in Occident. Este vorba de produse cu multa valoare adaugata, pentru ca implica multa munca artizanala, care in Occident nu se prea mai gaseste, sau costa mult mai mult decat in Romania.

Si nu este vorba doar de clasicele cabane sau cabanute, sau de casele “in stil american”. Exista case din lemn fabricate de fabricanti romani care au un design asbsolut ultramodern, de-a dreptul futurist.

In fine – dar nu cel mai putin important! – exista miza sociala: trebuie pastrate meserii traditionale, stiluri de viata traditionale si este vital sa fie pastrata populatia in zone izolate geografic, zone in care industria si comertul clasice nu pot sa asigure supravietuirea unor comunitati stabile suficient de numeroase.

Un nou mall in capitala.

In ciuda aparentelor, se pare nu avem prea multe mall-uri inBucuresti, doar daca nu cumva investitorii au innebunit cu totul. Cu siguranta ei simt mai bine piata decat analistii.

Mega Mall este o investiţie de 165 de milioane de euro. Are peste 200 de magazine și spații comerciale un cinematograf Cinema City cu 14 săli, o sală de sport cu piscină semi-olimpică şi peste 10.000 mp de food court.

Are, deci, toate elementele sa intre in competitie directa cu Baneasa Shopping City si cu Afi Palace ca cifra anuala de afaceri.

Baneasa are atuu-ul ca este in zona cea mai snoba si mai bogata a Bucurestiului.

Afi Palace are atuu-ul ca este cel mai aproape de centru, la intersectia unor bulevarde f. circulate si isi trage clienti din cel putin doua cartiere mari: Militari si Drumul Taberei

Mega Mall „a plusat” la oferta cu sala de sport si cu piscina si mizeaza pe clienti din trei cartiere: Pantelimon, Balta Alba si Titan, care se pare ca au circa 600.000 de locuitori in total

Doar Unirea s-ar putea “sa mai vina puternic din spate”, daca se vor incheia lucrarile care sunt in curs in fostul „Circ al foamei” de la Sfanta Vineri.

Studiu: romanii cumpara tot mai mult

Vorbind tot de comert, a aparut cel mai nou studiu al companiei de studii de piata GfK care se refera la Trimestrul I din 2015.

Vânzările din sectorul de electrocasnice mari au crescut încă o dată în T1 2015, atingând valoarea de 80 de milioane de euro, cu 21% mai mult decât în  aceeași perioadă din 2014. S

Piața electrocasnicelor mici a înregistrat o creștere cu peste 19% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut, ajungând la o valoare de 31 de milioane de euro.

Piața de telecom a crescut cu 17% comparativ cu T1 2014, cu o valoare de 135 de milioane de euro.

Piața electronicelor a început anul cu o creștere de aproape 15% comparativ cu primul trimestru al 2014. Valoarea vânzărilor a atins 72 de milioane de euro.

Sectorul IT a depășit si el așteptările, cu o rată de creștere de 8% față de T1 2014, până la valoarea de 107 milioane de euro.