Despre francul elvetian si despre populatia Romaniei

Articol de , 18 mai 2015, 18:26

Veste potential buna pentru cei cu credite in franci elvetieni din toata lumea, inclusiv din Romania : Fritz Zurbruegg, membru al Board-ului Bancii Naţionale a Elveţiei (SNB) a lasat astazi sa se inteleaga, intr-un interviu,  ca instituţia este pregătită să intervină pe piaţa valutară pentru a deprecia francul in raport cu principalele valute. Asa anunta agentia Reuters.

Va scadea francul elvetian si fata de leu?

Daca SNB va lua masuri sa deprecize francul fata de euro, el se va deprecia automat si fata de leu, pentru ca rata de schimb leu/franc elvetian se stabileste in functie de rata de schimb leu/euro.

Dupa ce Banca Elvetiei a eliminat pragul de 1,20 franci elvetieni pentru un euro, la inceputul lui ianuarie, ne aducem aminte ca francul a „explodat” si in Romania, tocmai datorita acestei duble dependente a leului.

Pe 23 ianuarie s-a ajuns ca pe plan international francul elvetian sa valoreze mai mult de un euro, iar la noi, cursul maxim a fost tot in 23 ianuarie, cand un franc elvetian costa 4 lei si 58 de bani in vreme ce un euro costa 4 lei si 49 de bani.

Banca Elvetiei a reactionat imediat si, in dorinţa de a face depozitele în franci mai puţin atractive, a decis să reducă dobânda la depozite la -0,75% (!)

Care este acum situatia

Francul s-a stabilizat relativ fata de leu fiindca s-a stabilizat relativ si fata de euro.

Relativ, pentru ca din 3 aprilie si pana astazi cursul de schimb a variat intre 4 lei si 22 de bani si 4 lei si 33 de bani pentru un franc elvetian, adica un “joc” de 11 bani, cu mult peste “jocul” de 3-4 bani cat a fost “marja de miscare” a euro.

Astazi oficialul Bancii Elvetiei a recunoscut ca :  “Francul elveţian este supraevaluat. Toate schemele noastre indică această evoluţie” si a adaugat că se aşteaptă la o depreciere a monedei elveţiene faţă de euro.

Elvetienii s-au speriat din motive bine intemeiate : aprecierea francului a sporit temerile privind ritmul de creştere a economiei, dependentă de exporturi. Multe companii elvetiene au concediat sute de angajaţi din Elvetia pe fondul aşteptărilor că aprecierea francului va reduce exporturile.

INS a comunicat datele centralizate privind populatia Romaniei la 1 ianuarie 2015

Prima concluzie, si cea mai proasta, este ca avem spor natural negativ: populaţia României, după domiciliu, la 1 ianuarie 2015 a fost de 22 de milioane 279 mii persoane cu 67 mii persoane mai putin fata de 1 ianuarie 2014.

Scăderea populaţiei a fost mai accentuată în mediul urban (-50,7 mii persoane) decât în mediul rural (-16,3 mii persoane), semn ca orasenii au considerabil mai putini copii decat cei din mediul rural.

In general in lume se spune ca asistam la un exod de la sat catre oras. La noi este invers: la 1 ianuarie 2015 ponderea populaţiei urbane in totalul populatiei a fost de 56,4%, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2014 (56,5%).

Alta constatare interesanta este ca orasele mari sunt apanajul femeilor: in 20 dintre judeţele ţării, cele in care se afla orasele cele  mai mari, ponderea populaţiei de sex feminin depăşeste 52%: Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Brăila, Buzău, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Timiş, Vrancea, inclusiv in Bucureşti.

In acelasi timp, procentul de tineri intre 0 si 24 de ani este mai mare la tara decat la oras. Astfel populaţia foarte tânără (de 0-14 ani), reprezinta 13,7% din totalul populaţiei urbane, dar 16,3% din totalul populaţiei rurale.

In schimb, atunci cand vine vorba de populatia in varsta de munca, adica intre 15 si 64 de ani, orasele sunt  cele care au cel mai mare procent ( 72,7% din populaţie) şi in vreme ce la tara procentul este de  66,1 %

Concluzia este ca la sate sunt mai multi copii pe familie decat la oras, dar imediat ce cresc, tinerii de la sate migreaza catre oras.

Situatia Bucurestiului

La 1 ianuarie 2015 Capitala avea 2 milioane 100 de mii de locuitori si deţinea astfel 16,7% din populaţia urbană şi 9,4% din populaţia totala ţării.

Primele 10 mari oraşe din punct de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă, au fost : Bucureşti (2103346), Iaşi (357192), Timişoara (333613), Cluj-Napoca (322108), Constanţa (319168), Craiova (307022), Galaţi (305805), Braşov (291195), Ploieşti (234969) şi Oradea (223237).

Regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi Vest erau cele mai urbanizate la 1 ianuarie acest an, in schimb, in regiunea Sud-Muntenia populaţia rurală avea cea mai mare pondere (57,1%).

În toate regiunile tarii numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaţilor, iar raportul cel mai defavorabil barbatilor, 89 bărbaţi la 100 femei, este în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Scăderi ale populaţiei s-au înregistrat în 33 de judeţe, inclusiv in Bucureşti (-30,7 mii persoane).  In schimb, a crescut populatia in judetul Ilfov (+11,6 mii persoane).