Despre titlurile de stat si despre imigratie

Articol de , 26 iunie 2015, 18:31

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a lansat, astazi, la tranzactionare titlurile de stat pe doi ani pentru populatie emise recent de Ministerul Finantelor.

Desi titluri de stat pentru populatie nu au mai fost emise de 10 ani, oferta de cumparare, care s-a desfasurat in perioada 8 – 19 iunie, nu a avut succesul asteptat.

De ce nu au avut succes oferta

Pentru ca s-au cumparat doar 65.000 din cele 100.000 de titluri emise, in timp ce guvernul sa astepta ca cererea se depaseasca ofera.

Din cauza ca se astepta la un mare succes guvernul nici nu a fixat de la inceput o dobanda anume ci a lasat o marja intre un minim de 1,75% si un maxim de 2,15% pe an. Guvernul a sperat ca cererea sa fie atat de mare incat sa ofere 1,75%, dar a a fost atat de mica incat, pana la urma,  s-a vazut nevoit sa ofere 2.15%.

De ce nu au cumparat romanii?

In primul rand pentru ca nu s-a popularizat suficient nici de catre guvern, nici de catre bancile care au vandut acele titluri.

Apoi tocmai pentru ca eventualul cumparator, in clipa incare a dorit sa cumpare un titlu, nu a stiut sigur care este dobanda.

Daca functionarul bancar a inceput sa-i explice ca dobanda ar putea sa fie si de 1,75% pe an, dar si 2,15% este clar ca potentialul cumparator a devenit suspicios.

In al treilea rand pentru ca valoarea unui titlu, 1000 de lei, a fost mare pentru un salariu mediu net de 1800 de lei, asa cum, de fapt, a recunoscut chiar premierul Victor Ponta, ceea ce inseamna ca nu s-a adresat marii majoritati a micilor depunatori potentiali.

Din toate aceste trei motive luate impreuna doar 1236 de romani au cumparat titluri.

Enache Jiru, secretar de stat in Ministerul  Finantelor (MF) a recunoscut, astazi, ca ar fi fost mai bine ca un titlu sa fie in valoare de 100 de lei.

Dar MF sustine ca de fapt nici nu prea se bazeaza pe acesti bani, adica 100 de milioane de lei pe care i-ar fi incasat daca s-ar fi vandut toate cele 100 de mii de actiuni. MF sustine ca a fost doar o incercare, ca sa sondeze piata, si ca guvernantii vor invete din greseli.

Bucurestenii au cumparat titluri de stat

Au cumparat titluri in valoare totala de 29 de milioane de lei, adica aproape jumatate din tot ce s-a vandut in toata tara.

Dovada ca oferta nu a reusit sa sensibilizeze micii investitori este ca, cel putin in Bucuresti, dupa cum spune MF, media unei achizitii a fost de 110 mii lei, adica numai bogatii au cumparat.

Tot Enache Jiru a mai recunoscut ca poate ar fi fost mai bine ca dobanda sa fie fixa de la inceput, ca sa-i convinga pe romani sa cumpere.

Directorul general al BVB, Ludvik  Sobolewski, are ambitia sa atraga in cativa ani, 200.000 de mici investitori pe Bursa, dar cu ce s-a facut pana acum, inclusiv cu aceasta emisiune de titluri de stat negociabile pe Bursa,  tinta este foarte departe de a fi atinsa.

Alta afirmatie facut astazi este ca, oricum, romanii ar fi trebuit sa cumpere aceste titluri pentru ca bodanda de 2,15% este mai mare decat la depozitle bancare.

Adevarul este la jumatate

Afirmatia este adevarata numai partial.

Astazi, BCR ofera la depozitele un an 3%, BRD ofera 2,8 sau 2,9%, Bancpost ofera 3%, Alpha Bank ofera 2,7%, iar TBI ofera chiar 3,25%

E adevarat ca CEC ofera la depozitele pe un an doar 1,75%, Transilvania ofera 2,25% iar Raiifeisen ofera 1,75%.

Oricum, MF sustine ca a fost generos cand a oferit 2,15%, pentru ca guvernul s-a imprumutat ieri, de pe piata interbancara, tot pe o perioada de doi ani, cu o dobanda de 1,85% pe an.

 Imigratia  exploziva discutata la Bruxelles

Problema imigrantilor ilegali a fost discutata ieri si astazi de sefii de stat si de guvern din UE reuniti in summit-ul de vara de la Bruxelles.

Nu este deloc exagerat de spus ca situatia este exploziva: conform surselor de la Bruxelles  cel putin 153.000 de imigranti au incercat sa intre in UE in acest an,

Datele Inaltului Comisariat ONU pentru refugiati (UNHCR) arata ca 63.000 de persoane au ajuns in Grecia pe mare in acest an, iar alte 62.000 in Italia.

Dupa summit presedintele Consiluilui European, Donald Tusk, a declarat ca 40.000 de persoane care acum se afla in cele doua tari vor fi relocate in alte state membre UE in urmatorii doi ani.

Sefii de stat si de guvern au fost de acord, in principiu, sa accelereze relocarea imigrantilor, dar nu si-au asumat nicio obligatie concreta.

Acum cateva saptamani Comisia Europeana  a incercat sa ofera solutii concrete si a elaborat un sistem de cote de primire de imigranti pentru fiecare tara in parte

Repartitia, scrie AFP, ar fi trebuit sa se faca in functie de PIB-ul pe locuitor, de populatia fiecarei tari, de rata somajului si de numarul de refugiati deja instalati pe teritoriul unei tari.

Cotele ar fi urmat se fie : Austria 2,62%   Belgia  2,91%  Bulgaria 1,25% Croatia  1,73%  Cipru  0,39%  Cehia   2,98% Estonia  1,76% Finlanda  1,72%  Franta   14,17%   Germania  18,42%  Grecia 1,90%  Ungaria  1,79%  Italia 11,84% Letonia   1,21%  Lituania  1,16% Luxemburg  0,85%  Malta  0,69%  Olanda   4,35%  Polonia   5,64% Portugalia   3,89% Romania   3,75%  Slovacia  1,78%  Slovenia  1,15% Spania   9,10%  Suedia  2,92%

Dar ieri cotele au fost respinse desi Donald Tusk facuse un apel catre statele membre ale UE sa accepte sa imparta povara.

Asta l-a suparat tare mult pe premierul Italiei.

Italia ameninta

Foarte vehement, Matteo Renzi a declarat in plenul summit-ului ca „Daca ideea de Europa va apartine, atunci pastrati-o. Daca nu exista solidaritate, atunci nu ne faceti sa ne pierdem timpul”.

El a mai amenintat ca daca Italia nu va primi ajutorul statelor membre UE in gasirea unei solutii pentru gazduirea imigrantilor “ne vom descurca singuri”.

Premierul Greciei are acum probleme mai grave pe cap, cu negocierile pentru evitarea iesirii din zona euro, dar recent si Atena a atras atentia ca nu mai poate sa suporte singura o asemenea povara

Chiar si Inaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, s-a intrebat, retoric: „Daca aceasta este coeziunea europeana, cum sa mai discut cu tarile africane? Cum sa mai putem invoca in aceste conditii principiile Europei?”.

Ce inseamna ca Italia si Grecia s-ar putea “descuca singure”?

Inseamna ca le-ar putea da imigrantilor cetatenie italiana si greaceasca si acestia ar putea, in consecinta, sa plece in toata Uniunea Europeana

Nevoia vitala

Situatia este cu atat mai stupida cu cat toata lumea stie ca Europa are nevoie vitala de imigranti, pentru ca in toata Europa, inclusiv in Romania, sporul natural al populatiei este negativ si varsta medie creste.

Tarile europene bogate au compensat partial lipsa de forta de munca tanara atragand imigranti din tarile europene sarace, dar nu mai este suficient, pentru ca fluxul s-a oprit, iar tarile sarace incep sa nu mai fie chiar atat de sarace, deci nu vor mai pleca atat de multi oameni ca acum 7 sau 10 ani, sa zicem.

Exista un studiu al Institutului Bertelsmann, din Germania, publicat in presa internationala, din care rezulta ca Germania va avea nevoie de aproximativ 500.000 de imigranti suplimentari pana in anul 2050 pentru mentinerea fortei de munca.

Potrivit studiului, in urmatorii 15 ani, jumatate dintre angajatii calificati din Germania vor atinge varsta de pensionare.

Si Romania ar avea nevoie de imigranti, pentru ca si la noi populatia scade si imbatraneste.

Noi am putea sa atragem imigratie dinspre Republica Moldova si Ucraina, dar si din Asia.

De fapt am si atras.

Sunt o multime de cetateni moldoveni care lucreaza si locuiesc la noi de ani buni, inclusiv avocati si medici si, in plus, bonele filipineze sunt deja ceva normal in peisajul bucurestean.

Dar cu siguranta ca va trebui sa mai primim multi alti imigranti.