Guvernul ce ar trebui sa faca acum ?

Articol de , 5 august 2015, 18:22

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis ieri sa mentina nivelul dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an si, deasemenea, sa păstreze nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru creditele in lei si in valuta.

Prezentarea acestor decizii a fost utilizata, insa, de guvernatorul BNR, mai mult drept ocazie pentru a lansa noi avertismente in ce priveste proiectul de Cod fiscal pe care Parlamentul il va examina intr-o sesiune extraordinara la sfarsitul acestei luni.

De ce nu a mai scazut BNR dobanda de referinta ?

In comunicatul de ieri, BNR confirma ca dupa aplicarea cotei reduse de TVA la toate alimentele și serviciile de alimentaţie publică rata anuala a inflației a intrat în teritoriu negativ . Mai mult, BNR estimeaza ca rata anuala a inflației va ramane negativa si in următoarele trei trimestre și va redeveni pozitiva de-abia undeva, la sfarsitul anului viitor

În aceelasi timp, creșterea economică s-a accelerat pentru ca a crescut consumul si au crescut si investițiile, inclusiv datorita cresterii creditarii.

Dar BNR sustine ca nu este momentul, sa scada dobanda de referinta din doua motive.

Primul ar fi ca la nivel global creșterea economica este inca modesta (lucru adevarat),  iar piețele financiare internaționale sunt inca instabile din cauza prelungirii incertitudinilor legate de situația Greciei, din cauza evoluțiilor economice din China și din cauza divergenţei intre politicile monetare ale principalelor bănci centrale din lume (si aceste argumente sunt perfect justificate).

Al doilea motiv invocat de BNR (care cred ca a fost, in realitate, cel mai important), ar fi ca guvernul vrea sa adopte măsuri fiscal-bugetare, in special reducerile de taxe și noua lege a salarizării, care masuri, considera Banca Centrala, “ar putea sa afecteze stabilitatea macroeconomica precum si mixul de politici economice agreat în cadrul acordurilor cu FMi si Comisia Europeana”.

Pe scurt, in cuvinte alambicate, Banca Nationala spune ca guvernul Ponta isi asuma riscuri prea mari cu reformele pe care vrea sa le aplice si va strica toate lucrurile bune care s-au facut pana acum.

Riscul deflatiei

O sa avem inflatie negativa inca vre-o nou luni de-acum incolo dar Mugur Isarescu spune ca nu exista riscul deflatiei in Romania in prezent

“Economia nu risca sa intre in deflatie, intrucat consumul creste cu 6% si poate ajunge la 10% pana la finele anului, existand chiar presiuni inflationiste dupa cresterea salariilor pe care vrea sa o faca guvernul”.

El a precizat ca Deflatia inseamna ca se intareste perceptia oamenilor ca preturile vor scadea continuu si atunci se amana consumul.

Isarescu a insistat: “ Pericolul deflationist il constituie reducerea graduala, dar accentuata a consumului de natura sa reduca cererea si sa descurajeze cresterea economica. Nu suntem in aceasta situatie. Avem crestere de consum, avem crestere economica”

Ce reproseaza BNR noului Cod Fiscal.

Intr-o prima luare de pozitie, Mugur Isărescu a declarat pur si simplu că pachetul de reduceri fiscale prevăzute în proiectul Codului Fiscal „este inaplicabil din punct de vedere economic şi impactul său bugetar ar însemna o schimbare politică majoră”.

Si a avertizat ca “ar fi o eroare să ignorăm lecţiile crizei internaţionale şi experienţele noastre, cedând tentaţiei de a opta pentru măsuri cu consecinţe temporare în detrimentul dezvoltării pe termen lung”

Ulterior, el si-a nuantat opozitia, a spus ca pozitia Bancii Nationale nu se refera la Codul Fiscal in general, pentru ca el include multe elemente bune, ci se refera la pachetul de masuri de reducere de taxe si impozite, care sunt aglomerate intr-o perioada prea scurta de timp si vor produce un soc pe care economia nu-l va putea suporta.

” Sunt foarte multe reduceri de impozite, la toate proportiile sunt mari, cifra de deficit este de 2,2-2,3% din PIB. Ea pare mica, dar este o cifra foarte mare, ea poate sa schimbe traiectoria economiei romanesti pentru ca este prinsa intr-o perioada foarte scurta si, chiar daca am vrea, nu putem sa compensam dintrodata. De aceea, dozajul este cheia problemei”

Isarescu a facut o comparatie intre stabilitatea economica si sanatate: „Iti dai seama cat de importante sunt cand le pierzi, iar reparatiile, tratamentele sunt dureroase, asa cum se intampla si cu sanatatea. De aceea, sub nicio forma nu trebuie s-o pierdem”

In plus, guvernatorul BNR a tinut sa aminteasca faptul ca ideile lui sunt impartasite si de FMI.

Ce spune FMI

Fondul Monetar International recomanda Romaniei “sa tempereze” amploarea si viteza de implementare a reducerilor de taxe si impozite

Intr-un articol  semnat si de sefa misiunii FMI pentru Romania, Andrea Schaechter, si de reprezentantul rezident al FMI pentru Romania si Bulgaria, Guillermo Tolosa, reprezentantii Fondului spun ca: „Romania a facut pasi importanti in ultimii sapte ani pentru a-si imbunatati finantele publice controversate. Suntem ingrijorati ca, in forma sa actuala, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizari. El ar presupune o pierdere anuala de venituri de aproximativ 2,2% din PIB si o majorare a deficitului bugetar de pana la cel putin 3% din PIB, plasand astfel datoria publica pe o traiectorie ascendenta”

Tot FMI mai spune ca “Nu este evident faptul că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit la acest moment, dacă ea trebuie finanţată printr-o datorie mai mare. Austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanţarea ieftină şi abundentă va înceta şi datoria va atinge niveluri mai mari. România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune şi de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat””.

Dar Fondul nu vrea sa pozeze in “Gica Contra” asa ca vine cu niste contrapropuneri: “Pentru a crea spaţiul fiscal necesar unor reduceri prudente de impozite şi taxe sunt necesare acţiuni mai concrete, mai mult timp şi o strânsă coordonare între toate ministerele de linie şi ANAF, în mod deosebit: 1. o mai bună colectare a impozitelor şi taxelor; 2. cheltuirea mai eficientă a banilor publici; si 3. deplasarea dinspre investiţiile finanţate de la buget către proiectele finanţate din fonduri UE”.

Situatia nu este, totusi, atat de clara

In primul rand pentru ca proiectul de Cod Fiscal a fost aprobat practic in unanimitate si de putere si de opozitie in Parlament, iar acum, dupa ce presedintele Iohannis a cerut re-examinarea, aceeasi opozitie afirma ca nu mai este de acord cu ceea ce a votat fara ezitare.

Adica economistii PNL si-au schimbat radical convingerile in decurs de o luna? Greu de crezut pentru niste profesionisti. Este mai curand o fractura  in pledoarie care te face sa crezi ca schimbarea de pozitie a PNL are radacini pur politice.

Apoi, este greu de explkicat de ce Mugur Isarescu a devenit vehement dintr-o data.

Cat timp Codul Fiscal a fost sub forma de proiect la guvern BNR a preferat sa taca. Sau sa fie discret. La fel a tacut BNR si cand era discutat Codul in Parlament, si dupa ce a fost aprobat.

BNR a devenit foarte vehementa numai dupa ce Klaus Iohannis a respins proiectul si dupa ce FMI si-a declarat opozitia.

Avea cumva nevoie Banca Nationala de “incurajari” de la presedintie si de la FMI ca sa-si afirme pozitia?

Sau BNR nu era convinsa ca are dreptate si brusc, atunci cand i-a auzit pe presedintele Iohannis si pe FMI, a devenit convinsa  ca are dreptate?

In fine, dar nu cel mai putin important, Codul Fiscal a fost aplaudat fara ezitari de cercurile de afaceri, in primul rand de Consiliul Investitorilor Straini, care reprezinta cel mai important interlocutor al guvernului in domeniul masurilor economice.

Ani in sir investitorii si presa economica au reprosat, pe drept cuvant, guvernelor succesive ca atunci cand elaboreaza politica economica nu tin cont de parerile celor care sunt direct implicati in  economie ci elaboreaza legi numai dupa calculele facute din birou.

Calcule inevitabil rupte de realitate, intr-o masura mai mare sau mai mica.

Acum, cand, pentru prima oara, cei implicati direct in economie aplauda unanim o lege, vin finantistii si spun guvernului ca nu ar trebui sa tina cont de asta ci ar trebui sa faca o lege asa cum il sfatuiesc ei.

Guvernul ce ar trebui sa faca acum ?