Bucuresti: turismul creste, banii in banci scad

Articol de , 2 septembrie 2015, 18:57

Comisia de buget a Camerei Deputaţilor a decis, astazi, să reintroducă în Codul fiscal prevederea potrivit careia consiliile locale au posibilitatea de a majora  pana la 500% impozitul pe cladirile si terenurile neingrijite sau abandonate, acest impozit aplicandu-se de la 1 ianuarie 2016.

Reintroducerea acestei taxe a fost ceruta expres de Asociatia Municipiilor din Romania (AMR).

Cladirile in paragina si turismul

Datele publicate ieri de Institutul National de Statistica despre situatia in turism spun ca in iulie, 30% dintre turistii romani si 70% dintre turistii straini au avut ca destinatie Bucurestiul si orasele resedinta de judet. Prin comparatie, doar 26% dintre turistii romani si 2,9% dintre turistii straini au avut ca destinatie litoralul si orasul Constanta.

Deci modul in care arata un oras poate aduce castiguri, sau dimpotriva, poate duce la pierderi foarte importante nu numai pentru hoteluri, moteluri sau pensiuni ci pentru toate activitatile comerciale din acel oras si pentru turismul national in ansamblu.

Orase cu cladiri lasate in paragina, sau cu terenuri parasite pline de gunoaie pentru ca primarii nu pot interveni din cauza sacrosanctului drept la proprietate inseamna ca turistul care a apucat sa vina nu va mai reveni, daca tot a venit se va stradui sa stea cat mai putin timp, si atat timp cat va sta, va evita sa iasa din hotel.

In plus, cu siguranta atunci cand va fi intrebat de prieteni cum arata orasul X sau Y, daca merita sa-l vizitezi,  si daca merita se vizitezi Romania in general el isi va aminti de cladirile in ruina si de maidane.

Din pacate, desi va fi introdusa in noul Cod Fiscal, aceasta supra-taxare foarte probabil ca va fi aplicata efectiv in mica masura, pentru ca primarii nu vor sa-si supere electoratul.

Datele INS: turismul creste

În luna iulie 2015, comparativ cu luna corespunzătoare din 2014, numarul de sosiri in hoteluri, moteluri, vile, pensiuni etc. a crescut cu 24,8%, iar  numarul de innoptari a crescut cu 20,8 %.

Comparativ cu luna iulie 2014, in iulie 2015 la punctele de frontiera s-au înregistrat cu 13,3% mai multi vizitatori straini.

Pe scurt, in Romania au fost inregistrati in luna iulie peste 1 milion de turisti : 817 mii de turisti romani si 208 mii turisti straini. Numarul de turisti romani a crescut cu 25% fata de iulie 2014, iar numarul de turisti straini a crescut cu 23%.

Din pacate durata medie a sederii intr-un hotel sau intr-o vila a fost, tot in iulie, de numai 3 zile pentru romani si 2 zile pentru straini. Asta inseamna ca romanii au facut turism de week-end, iar strainii au facut turism de afaceri, sau in cel mai bun caz turism city break, nu turism de sejur care este cel mai rentabil.

Turismul in Bucuresti

Dupa datele prezentate de Ziarul Financiar, in prima jumatate a anului hotelurile din Bucuresti au avut un grad mediu de ocupare de 78%, cu 6 puncte procentuale mai mare decat in primul semestru de anul trecut.

Suntem inca departe de gradul de ocupare a hotelurilor din Praga, de peste 88%. Iar daca am tine cont si de faptul ca numarul de camere de hotel din Bucuresti este mult mai mic decat cel din Praga, comparatia ar fi si mai mult in defavoarea capitalei noastre

In plus, turismul in Bucuresti a fost mai mult turism de afaceri si cel city-break.

Sunt turisti care vin sa se distreze, Centrul Vechi a devenit un magnet, dar si acolo, sau mai ales acolo, ne lovim de handicapul cladirilor in paragina si locurilor virane.

Este clar ca situatia incepe sa se schimbe, mai multe cladiri au inceput sa fie renovate de sus pana jos, dar in Centrul vechi exista inca inacceptabil de multe imobile cu fatada decojita si maidane.

Alta problema este ca in proiectul de Cod Fiscal este prevazuta suprimarea taxei hoteliere suprimare considerata o modalitate de stimulare a turismului.

Preşedintele executiv al AMR, Ilie Bolojan, Asociatia Municipiilor din Romania a cerut ministrului Finantelor reintroducerea taxei.

Taxa hoteliera se plateste in toate orasele mari din lume si este un venit cu care primariile ajuta inclusiv la dezvoltarea turismului, pentru ca, de exemplu, au bani de curatenie, sau au bani pentru  intretinerea spatiilor publice.

Cati bani au bucurestenii in depozite in banci

Din cauza ca dobanzile oferite de banci au scazut dramatic, fata de anul trecut in prezent bucurestenii, persoane fizice, au considerabil mai putini bani in depozite.

BNR spune ca la sfarsitul lunii iulie, bucurestenii aveau depozite in banci, in lei si in valuta, in valoare de 35 de miliarde 100 de milioane echivalent lei, cu peste 2 miliarde mai putin decat in urma cu un an.

Este adevarat ca au scazut si dobanzile la creditele oferite de baci, dar nu destul incat sa-i indemne pe  bucuresteni sa ia mai multe credite: tot la sfarsitul lunii iulie bucurestenii aveau credite contractate in valoare totala de 35 de miliarde 800 de milioane de lei, cu aproape 1 miliard si jumatate mai  putin decat in urma cu un an

Deci scaderea dobanzilor la depozite dublata de scaderea dobanzilor la credite ar fi trebuit sa stimuleze consumul si chiar asta s-a intamplat: a crescut consumul de moment, dar nu a crescut consumul pe termem lung, adica creditarea