Marin Sorescu, figura marcanta a poeziei romane-contemporane
Articol de Vicentiu Andrei, 23 septembrie 2015, 08:47
Radio Romania Regional va prezinta proiectul “Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii”.
100 de personalitati din cultura sau stiinta, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de romani care, prin creativitate, munca si curaj, au adus Romania intre tarile care au imbogatit cunoasterea universală. Astazi vi-l prezentam pe Marin Sorescu, născut la Bulzesti, județul Dolj în data de 19 februarie 1936.
Marin Sorescu a urmat scoala primară în comuna natală, Bulzesti. A inceput cursurile liceale la Colegiul “Fraţii Buzeşti” din Craiova, fiind transferat apoi la Şcoala Medie Militară din Predeal, pe care a absolvit-o în 1954. In 1960 a încheiat cursurile Facultății de Filologie din Iaşi. Stabilindu-se în Bucureşti, a avut o ascensiune rapidă în lumea literară.
Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”.
Până la moartea sa, în 1996, mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei române contemporane.
În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”, reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei.
Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tușiți” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul intitulat „La lilieci”. Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Alte piese importante, jucate atat pe scene din tara, cat si din strainatate, sunt “Exista nervi”, “Raceala”, “Varul Shakespeare” și “A treia țeapă“.
În perioada in care Emil Boroghina s-a aflat la conducerea Teatrului National din Craiova, s-au pus in scena cateva dintre creatiile dramaturgice ale lui Marin Sorescu.
De altfel, un viitor proiect al maestrului Boroghina se leaga chiar de numele marelui scriitor: „Marin Sorescu este una dintre personalitățile emblematice ale Olteniei și ale României. Eu îl respect foarte mult pe poetul Marin Sorescu, dar mă simt mult mai legat de dramaturgul Marin Sorescu, una dintre dorințele mele ca director al Festivalului Internațional Shakespeare este să realizăm o nouă montare cu piesa Vărul Shakespeare care nu a fost la înălțimea pe care ne-am dorit-o noi în 1990 și dorim să realizăm această capodoperă a lui Marin Sorescu pentru o viitoare ediție a festivalului. Întrucât există o traducere a piesei în limba engleză o prezentăm și la celelalte festivaluri, în număr de 12, care compun rețeaua europeană a Festivalurilor Shakespeare și chiar să-l purtăm în mai multe capitale europene, fiind după părerea noastră unul dintre atuurile pentru calitatea de capitală culturală europeană pe care sperăm cu toții s-o câștige orașul nostru.”
Deși rămasă în umbra capodoperelor lirice și dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. Viziunea vizuinii și, mai ales, Trei dinți din față sunt două dintre romanele sale cele mai reprezentative.
Cu totul aparte, creatia plastică a lui Marin Sorescu este o modalitate de exersare a fortei sale creatoare.
Desenul, uneori stilizat până la câteva linii, este o probă a căutărilor permanente care nu ii dau pace, iar pasiunea pentru artele plastice se materializează în peste 400 de lucrări de grafică, desen si pictură.