Haricleea Darclée, privighetoarea Carpatilor
Articol de Vicentiu Andrei, 28 septembrie 2015, 09:10
Radio Romania Regional va prezinta proiectul “Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii”.
100 de personalitati din cultura sau stiinta, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor.
100 de romani care, prin creativitate, munca si curaj, au adus Romania intre tarile care au imbogatit cunoasterea universală. Astazi vi-o prezentam pe Haricleea Darclée.
„Cea renumită prin graţie şi farmec”, aşa s-ar traduce Hariclea, un nume de origine greacă.
Linia fabuloasei vieţi a Haricleei Darclée pare să fi fost prevestită la naştere de o ghicitoare: “O să călătorească mult şi o să fie mereu în sărbătoare“, sunt rânduri citate, în mai toate articolele, din cartea lui Nicolae Carandino – „Darclée -Viaţa de glorie si de pasiune a marii cântăreţe”.
Se năştea acum 155 de ani, pe 10 iunie, la Brăila.
Tot acolo, la Brăila, debutează într-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului.
Însă Parisul, spre care avea să se îndrepte în 1886, avea să aducă în viaţa Haricleei Darclée primele momente de glorie, după studii îndelungate.
Iarna lui 1888 transforma pentru totdeauna destinul Haricleei – debutul său pe scena Operei Mari din Paris, în rolul Margaretei din Faust.
Vocea i-a fost remarcată de însuşi compozitorul Charles Gounod, cel care-i schimbă şi numele.
Astfel, Hariclea Hartulary, născută Haricli, devine Hariclea Darclée.
Presa franceză îi dedică pagini întregi la debut.
Urmează concerte, ca primadonna, în marile teatre de operă din lume: Paris, Berlin, Moscova, Florenţa, Milano, Barcelona ar fi doar câteva. Este şi momentul în care Vasile Alecsandri remarca într-o scrisoare: “Incă o stea română pe cerul artelor!”
La sfârşitul lui 1890 debutează la Scala din Milano, scenă pe care s-a aflat de peste 100 de ori de-a lungul fascinantei cariere.
La debutul său la Scala, a fost aplaudată de Giuseppe Verdi.
Dupa reprezentaţia cu “Traviata”, vorbele celebrului compozitor la adresa Haricleei Darclée au fost: “Prea frumoasa, brava mea Violeta”.
Rămânea nestins, însă, dorul de ţara natală. Era pentru cei de acasă „privighetoarea Carpaţilor”.
Un alt moment excepţional în cariera sopranei născute la Brăila a fost ziua de 14 ianuarie 1900, ziua în care avea să fie prima Floria Tosca, în “Tosca” de Giacomo Puccini, opera prezentată în premiera mondială la Teatro Costanzi din Roma.
Aria “Vissi d’arte” nu doar ca a fost scrisă pentru ea şi vocea sa unică, ci a fost ideea ei.
58 de roluri din 56 de opere compuse de 31 compozitori, aproape jumătate din repertoriul său, reprezintă opere originale.
Înainte de a urca pe scenă pentru a da viaţă rolurilor sale, obişnuia să se roage şi să aprindă o lumânare la icoana Maicii Domnului.
„Enciclopedia dello spettacolo”, editată în Italia, menţionează în dreptul numelui Haricleei Darclée că a fost „cea mai mare cântăreaţă a lumii timp de 25 de ani”. Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente” clasa I.
Din păcate, discurile imprimate cu celebrele arii interpretate de ea nu au rezistat celui de-al Doilea Război Mondial.
În schimb, ne-au rămas două cântece româneşti – de George Stephanescu si de Tiberiu Brediceanu.
Nu trebuie uitat meritul Haricleei Darclée la înfiinţarea Operei Române în 1921, când, alături de profesorul Stephanescu, a asistat la premiera absolută, cu George Enescu la pupitrul dirijoral.
Se retrage definitiv de pe scena în 1918, iar în ţară revine, pentru totdeauna, în 1936.
Din 1995, se organizează, la Brăila, Festivalul și Concursul Internațional de Canto „Hariclea Darclée”, iniţiat de soprana Mariana Nicolesco şi aflat sub Înaltul Patronaj UNESCO şi al Preşedintelui României, ajuns anul acesta la ediţia a XX-a.
